Hramuri la mănăstirile Bistriţa şi Hurezi

Portretul „Fecioarei de Guadalupe” este în Râmnic

Bani pentru reparaţii la 20 de biserici din Vâlcea

Acoperişul Catedralei, reparat cu bani de la enoriaşi

„Izvorul Tămăduirii“, sărbătorit la Vâlcea

„ Praznic luminos” la complexul religios-cultural „Sf. Antim Ivireanul“

Râmnicul a primit un arhiepiscop şi un nou episcop-vicar

Patriarhul B.O.R., Preafericitul Daniel, vine la Râmnicu Vâlcea

PREASFINŢITUL PĂRINTE GHERASIM,  IERARH  PESTE DOUĂ VEACURI DE CREDINŢĂ ŞI ISTORIE  

Noul mitropolit al Olteniei a fost întronizat duminicã

Frãsinei, mânãstirea blestematã

Mãnãstirea Frãsinei reprezintã pentru mulþi credincioºi locul de comuniune a omului cu Dumnezeu. Retrasã între munþi ºi strãjuitã de o parte ºi de alta de pãduri seculare, sihãstria monahalã din Carpaþi a atras, încã din cele mai îndepãrtate timpuri, sufletele însetate de liniºte ºi viaþã duhovniceascã.

Nenumãraþi râvnitori dupã împãrãþia cerurilor ºi-au aflat în aceste singurãtãþi rostul vieþii lor pãmânteºti. De la ei s-au inspirat mulþimi de ucenici, dintre care unii au îmbrãþiºat viaþa cãlugãreascã, iar alþii au dus în casele ºi familiile lor Duhul de viaþã sfântã al iubitorilor de Dumnezeu din aceastã sfântã aºezare. ( Arhiereu Prof. Univ. Dr. Irineu Slãtineanul) În mânãstirea Frãsinei din comuna Muereasca, Vâlcea, nu calcã picior de femeie sau cel puþin aºa ar trebui.

Pe drumul îngust ºi ºerpuitor spre locaºul de cult câteva semne atenþioneazã: „Accesul femeilor oprit“. Cu 2 kilometri înainte de mânãstire, la „biserica de jos“, cea pentru femei, în locul în care s-a aflat odinioarã piatra de legãmânt cu blestemul gravat în litere chirilice existã azi un panou vopsit în albastr ...

Sute de credincioºi s-au strâns la moaºtele sfântului Grigorie

Sute de credincioºi s-au strâns marþi, 20 noiembrie, la mânãstirea Bistriþa pentru a se închina la moaºtele Sfântului Grigorie Decapolitul, care au fost scoase din bisericã pentru hramul sfântului, la 1165 de ani de la moartea acestuia. La hram au fost invitaþi de P.S. Gherasim, episcopul Râmnicului înalþi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române: Î.P.S Teofan, arhiepiscop ortodox al Craiovei ºi mitropolit al Olteniei, Î. P.S Teodosie, arhiepiscop al Tomisului, P.S. Calinic Episcopul Argeºului ºi Muscelului, Visarion Rãºinãreanu, episcop vicar al Sibiului, P.S. Nicodim, episcop de Severin ºi Strehaia, parlamentari ºi oameni de culturã.

Moaºtele Sfântului Grigorie atrag annual zeci de mii de turiºti din toate colþurile lumii la Bistriþa, deoarece se spune cã sfântul protejeazã meleagurile vâlcene ºi vindecã de boli pe credincioºii care se roagã din tot sufletul. De obicei, moaºtele sunt scoase din bisericã ºi plimbate prin anumite localitãþi atunci când este secetã mare, dar minunile înfãptuite la Bistriþam legate de numele lui Grigorie Decapiolitul au ajuns dincolo de graniþele þãrii.

Meditaþie la Sãrbãtoarea Sfintei Treimi

Fiecare eveniment din istoria mântuirii lumii trezeºte în fiinþa noastrã un sentiment în plus de credinþã, de speranþã ºi de iubire faþã de Dumnezeu –creatorul nostru ºi faþã de darurile Sfântului Duh, revãrsate în viaþa noastrã, prin patimile, moartea ºi învierea Domnului Iisus Hristos. Pentru cã Logosul divin, „Cuvântul lui Dumnezeu, S-a fãcut trup ºi S-a sãlãºluit între noi ºi am vãzut slava Lui, slavã ca a Unuia-Nãscut din Tatãl, plin de har ºi de adevãr…, iar din plinãtatea Lui noi toþi am luat har peste har. Pentru cã Legea (Veche) prin Moise s-a dat, iar harul ºi adevãrul (Legea Noului Testament) au venit prin Iisus Hristos” (Ioan 1, 14-17).
În chip deosebit însã astãzi fiinþa noastrã ºi inima fiecãrui creºtin binecredincios sunt cuprinse de o nespusã bucurie, de o pace interioarã ºi de mulþumire sufleteascã, când au avut loc prin pogorârea Sfântului Duh-Mângâietorul ºi sfinþitorul tuturor fãpturilor (Ioan 14,16; 16,7-13). Acelaºi Duh Sfânt, care s-a pogorât peste Sfinþii Apostoli (Fapte cap. 2), care i-a întãrit ºi i-a fãcut „lumina lumii ºi sarea pãmântului”; acelaºi Duh Sfânt, care a luminat lumea cu harul cunoºtinþei de Dumnezeu, care a lucrat ºi e ...

MEDITAÞIE LA SÃRBÃTOAREA CINCIZECIMII (A RUSALIILOR)

ªi a zis Iisus ucenicilor Sãi: „… Eu voi ruga pe Tatãl ºi alt Mângâitor vã va trimite, ca sã fie cu voi în veac, Duhul Adevãrului…; ca toþi sã fie una, dupã cum Tu, Pãrinte, întru Mine ºi Eu întru Tine. Aºa ºi aceºtia în noi sã fie una, ca lumea sã creadã cã Tu m-ai trimis…” (Ioan 14-16; 17,21).
Fiecare eveniment din istoria mântuirii lumii de pãcat ºi din viaþa Bisericii creºtine, trezeºte în fiinþa noastrã un sentiment profund de credinþã, de nãdejde ºi de dragoste faþã de Mântuitorul Iisus Hristos ºi faþã de Biserica sa cea Sfântã. În chip deosebit însã la Sãrbãtoarea Cincizecimii, Sãrbãtoarea Pogorârii Sfântului Duh ºi a întemeierii Bisericii Creºtine, fiinþa noastrã ºi a fiecãrui creºtin evlavios este cuprinsã de o nestãpânitã bucurie, de o nespusã pace ºi mulþumire sufleteascã, gândindu-ne la desãvârºirea ºi la sfinþirea vieþii noastre, care s-a fãcut ºi se face prin pogorârea Sfântului Duh, Mângâietorul ºi sfinþitorul tuturor fãpturilor. Din Revelaþia divinã ºi din învãþãtura Sfintei biserici, noi ºtim cã strânsa legãturã dintre Dumnezeu ºi oameni, pe care o rupsese pãcatul, a putut fi restabilitã numai prin jertfa cea ...